Terapia de inducţie

În cazul în care limfomul non-Hodgkin (LNH) agresiv de care suferiţi a recăzut, este posibil ca simptomele să reapară. Pe de altă parte, este posibil ca medicii să observe, la un control de rutină, că LNH recidivează, deşi dumneavoastră aveţi o stare relativ bună de sănătate.
Probabil aţi fost tratat anterior cu imunoterapie, radioterapie sau chimioterapie, după care aţi beneficiat de o perioadă de remisiune. Astfel, a trecut ceva timp de la ultima vizită la spital pentru tratament.
Terapia de inducţie pentru LNH agresiv recăzut poate contribui din nou la reducerea simptomelor şi vă poate oferi o nouă perioadă de remisiune. Multe persoane cu limfom non-Hodgkin recăzut vor avea perioade de recădere şi remisiune pe durata bolii. În unele cazuri, se va efectua un transplant cu celule stem, fiind posibilă obţinerea raspunsului complet. Totuşi, în alte cazuri, continuarea tratamentului intensiv sau transplantul nu sunt soluţia adecvată pentru dumneavoastră, iar tratamentul va avea atunci drept scop atenuarea simptomelor.

Ce este terapia de inducţie?

Scopul terapiei iniţiale de inducţie pentru limfomul non-Hodgkin agresiv recăzut este acela de a se efectua încă o încercare de a obţine o remisiune completă sau de a vă ajuta să mai beneficiaţi de o perioadă de remisiune, în cazul în care primul ciclu de tratamentul nu a fost eficient.

Cum acţionează terapia de inducţie?

Terapia de inducţie pentru limfomul non-Hodgkin agresiv recăzut acţionează în aceeaşi manieră ca şi pentru LNH nou diagnosticat, prin reducerea numărului de celule afectate din organism şi, dacă este eficientă, să asigure remisiune. Uneori, în LNH agresiv se poate obţine remisiune completă, deşi, după recidivă, şansele scad. Adesea, pacienţii cu LNH agresiv vor beneficia de o perioadă de remisiune, în care nu sunt prezente simptome, care se va încheia la revenirea simptomelor - cunoscută ca recădere.
Terapia de inducţie constă de obicei în administrarea unei combinaţii de imunoterapie plus chimioterapie. Totuşi, uneori, imunoterapia şi chimioterapia pot fi administrate separat. În plus, pentru limfomul non-Hodgkin agresiv recidivant, este posibil să primiţi radio-imunoterapie împreună cu sau în locul imunoterapiei convenţionale care este posibil să vi se fi administrat anterior.

Medicul dumneavoastră va decide ce tip de terapie de inducţie este cea mai indicată în funcţie de tipul de limfom, dar şi de starea dumneavoastră de sănătate şi de circumstanţele individuale. Veţi participa la controale periodice după terapia de inducţie pentru monitorizarea evoluţiei bolii.

• Care sunt efectele secundare ale terapiei de inducţie?

Toate variantele existente de tratament de inducţie care v-ar putea fi administrate pot cauza efecte adverse - aşa cum se întâmplă în cazul majorităţii medicamentelor. Totuşi, multe dintre aceste posibile efecte adverse pot fi controlate sau prevenite cu ajutorul altor medicamente. Există şi multe lucruri pe care le puteţi face pentru ca acestea să devină mai suportabile. Este important să nu uitaţi că efectele secundare nu apar la toţi pacienţii.
Multe efecte secundare sunt relativ minore şi vor dispărea după încheierea tratamentului. Totuşi, unele medicamente au potenţialul de a cauza efecte secundare mai severe sau permanente. Trebuie să discutaţi aceste detalii cu medicul înainte de iniţierea tratamentului. Mai multe informaţii sunt disponibile în prospectele medicamentelor pe care le primiţi, pe care vi le va oferi echipa medicală care vă îngrijeşte.

Află mai multe despre cum poţi depăşi perioada de tratament pentru limfom non-Hodgkin recăzut